Conținut:

• De ce metodele actuale de producție alimentară afectează negativ mediul?
• O alimentație prietenoasă cu mediul

Oamenii de știință care fac parte din EAT ( Comisia Lancet pentru Alimentație, Planetă, Sănătate) au creat, din grijă pentru bunăstarea planetei noastre, a mediului și a noastră înșine, o „dietă planetară” (Dieta Planetară pentru Sănătate). În vremurile noastre, când consumul a atins cel mai înalt nivel din istoria omenirii, în societățile dezvoltate se produc și se risipesc zilnic mai multe alimente ca niciodată, în timp ce 2 miliarde de oameni din lume suferă de foame și subnutriție extremă. Alți 2 miliarde de oameni sunt obezi.

Cercetările PROM (Programul pentru Raționalizarea și Reducerea Risipei Alimentare) arată că nu vom putea reduce această cantitate la jumătate până în 2030, dacă vom continua să risipim aproape 5 milioane de tone de alimente anual (în conformitate cu obiectivele Națiunilor Unite). Se estimează că cererea de carne ar putea crește cu până la 80% în câțiva ani, odată cu creșterea populației, dacă sistemul actual de creștere a animalelor nu se schimbă. Toate aceste date arată cât de ineficient a devenit sistemul nostru alimentar și că a venit momentul să ne schimbăm radical obiceiurile alimentare actuale, dacă ne pasă de sănătatea noastră, de planeta noastră și de generațiile viitoare. Cât de amenințător este modelul actual de producție alimentară pentru planeta noastră?

De ce metodele actuale de producție alimentară afectează negativ mediul?

Creșterea animalelor este unul dintre cei mai importanți factori care influențează schimbările climatice. Este responsabilă pentru emisia a 7 gigatone de echivalent dioxid de carbon pe an. Aceasta este mai mult decât emisiile generate de toate mijloacele de transport. Creșterea animalelor este, de asemenea, responsabilă pentru emisia de metan – un gaz care are un impact de 26 de ori mai mare asupra încălzirii globale decât CO2 sau oxizii de azot, dar nu numai. Emisiile de CO2 sunt direct legate de creșterea animalelor în sine, dar și de:

• Defrișarea terenurilor pentru producția de furaje
• producția intensivă de energie a îngrășămintelor și a pesticidelor necesare pentru producția de furaje pentru animale,
• Utilizarea mașinilor agricole,
• Irigarea câmpurilor,
• Încălzire ambientală,
• Eliminarea cadavrelor de animale,
• Ambalarea (de obicei din plastic),
• Depozitarea și distribuția produselor,
• Transportul animalelor, adesea pe distanțe lungi.

Agricultura contribuie, de asemenea, la poluarea solului și a apelor de suprafață din jur. Produc cantități uriașe de excremente animale – o fermă poate produce aproximativ atât de multe excremente cât o localitate cu 50.000 de locuitori. Pe lângă fecale, apele uzate agricole conțin și substanțe periculoase pentru mediu, folosite în procesul de producție:

• Compuși ai azotului,
• Dezinfectanți, detergenți și deodorante,
• Antibiotice,
• Bacterii, viruși și paraziți,
• Amoniac,
• Formaldehidă,
• Peroxid de hidrogen,
• Cromate.

Pe de altă parte, fermele piscicole cauzează poluare a apei prin antibiotice și pesticide. În jurul fermei se acumulează excremente animale care poluează câmpurile înconjurătoare. Poluanții pot ajunge chiar și în râuri și mări îndepărtate. Dar nu este tot – poluarea este influențată și de deșeurile biologice de producție și de produsul final, adică carnea. În fiecare an, oamenii aruncă echivalentul a 12 miliarde de animale domestice. În plus, creșterea animalelor cauzează poluare a solului și apei și prin cultivarea furajelor, care necesită o utilizare intensă a îngrășămintelor și pesticidelor.

Producția de carne ocupă aproximativ 70% din suprafața agricolă. Arderea și defrișarea pădurilor pentru cultivarea furajelor, precum și pentru fermele agricole în sine, inclusiv drumuri, clădiri sau rețele de utilități, cauzează daune ecologice enorme. Alocarea terenurilor pentru pășunat și cultivarea furajelor este principalul motiv pentru defrișarea pădurii amazoniene. Acest lucru contribuie, printre altele, la:

• Încălzirea globală,
• Dispariția speciilor sălbatice de animale,
• Degradarea întregilor ecosisteme (păduri, pajiști, zone umede),
• Capacitatea Pământului de a absorbi CO2 scade.

Extinderea creșterii industriale a animalelor și a monoculturilor pentru furaje, fertilizarea artificială și utilizarea pesticidelor duc la dispariția microorganismelor, degradarea solului și deșertificarea terenurilor. De asemenea, creșterea industrială a animalelor contribuie prin distrugerea ecosistemelor naturale la dispariția speciilor sălbatice de plante și animale.

Fauna sălbatică dispare deoarece pădurile sunt tăiate și incendiate pentru a cultiva plante furajere, peștii sunt capturați la scară industrială, iar mediul natural al acestor animale este otrăvit. Prin reducerea suprafeței ecosistemelor naturale, numărul animalelor sălbatice scade sistematic de la an la an. În prezent, fauna sălbatică reprezintă doar 4% din biomasa totală, în timp ce mamiferele domestice constituie chiar 60%. Restul de 36% sunt oameni.

O alimentație prietenoasă cu mediul

Cercetătorii planetari _ Health Diet , adică o dietă planetară, au ajuns la concluzia clară că doar o reducere radicală a consumului de carne roșie în civilizațiile occidentale poate avea efecte pozitive atât asupra sănătății noastre, cât și asupra mediului natural. Nu este vorba despre renunțarea completă la carne și alte produse animale, ci despre consumul de carne roșie aproximativ o dată pe săptămână, de pește de două ori pe săptămână și un pahar de lapte, o bucată de unt, brânză sau alte produse lactate – chiar și zilnic.

În schimb, ar trebui să consumăm mult mai mult, adică până la 50%, fructe și legume, în special leguminoase, semințe și nuci, și, la fel ca în cazul cărnii roșii, să reducem consumul de zahăr cu cel puțin jumătate. O astfel de dietă nu ar fi doar prietenoasă cu mediul, ci ar contribui semnificativ la reducerea riscului de boli ale civilizației: circulatorii, cardiace și diabet. Un alt factor important nu trebuie uitat – evitarea risipei alimentare, care devine tot mai populară datorită mișcărilor Zero și Less Waste. Pentru a schimba modul în care gândim despre alimente, avem nevoie de schimbări la nivel global, atât social, economic, cât și politic.

Ca societate, trebuie să fim conștienți că orice creștere comercială și industrială a animalelor contribuie pe scară largă la degradarea planetei noastre și a întregilor ecosisteme. Soluția ar putea fi o reducere decisivă a consumului de produse animale, precum și utilizarea cărnii provenite de la ferme mici și controlate, în care animalele sunt crescute într-un ecosistem multispecific ce include și zone forestiere, iar eventualele deșeuri generate pot fi absorbite și neutralizate de mediul natural.